samedi 31 décembre 2011

La Mulți Ani, prieteni !

Nu știu alții ce părere au dar mie m-i se pare în continuare că timpul trece repede, mult prea repede, suntem în 31 decembrie și parcă nu-mi vine să cred... Pentru mine a fost un an greu, chiar foarte greu acum, spre finalul lui, au fost multe momente de privațiuni și nemulțumire datorită îndeosebi problemelor pecuniare, au fost (și mai sunt) probleme de sănătate pe care am reușit să le depășesc datorită familiei și îndeosebi a omului deosebit care este soția mea, a cărei atitudine întotdeauna pozitivă, avînd o vorbă bună și un zâmbet chiar și în situații foarte dificile, a făcut ca să merg mai departe cu suficient optimism. Am avut și am alături de mine o "gașcă" de prieteni (de fapt, sunt doar trei, dar mie îmi place să le spun așa), niște oameni de calitate, pozitivi și sufletiști, cărora le-am fost și le sunt alături atunci când au avut / au nevoie și care mi-au fost și îmi sunt alături când am avut / am nevoie ! De la 2012 nu mă aștept să se întîmple lucruri spectaculoase, vor fi în continuare mari probleme cu veniturile sub limita suportabilității și a decenței, cu scumpirile de tot felul, cu inflația și șomajul patronate de un sistem politic incompetent și distructiv.....Dar, peste toate acestea sunt pregătit să trec având alături cea mai mare avere de care dispun în momentul de față : soția, familia, prietenii de suflet pe care îi asigur și pe această cale de toată considerația și respectul meu ! Alături de prietenii din "lumea reală", grupul de prieteni de pe rețeaua de socializare Facebook (amintesc câțiva dintre aceștia : Bancsi Gyongyike, Praisler Aniela, Dolores Kiss, Cristian China Birta, Aminda Nomade, etc.) mă ajută să-mi petrec în mod plăcut și chiar util timpul alocat navigării pe Internet. În fața vremurilor nu tocmai faste care se pregătesc să vină odată cu intrarea în noul an nu pot opune decât voința și tăria de caracter și legătura strînsă cu cei dragi, cu familia și prietenii alături de care voi fi în această noapte, la trecerea dintre ani ! Să aveți parte de o petrecere reușită, să vă bucurați de compania celor dragi și să încercați să fiți pe cât posibil optimiști. LA MULȚI ANI, PRIETENI !

mercredi 28 décembre 2011

Ipocrizia la români !

Cînd se întîmplă,  după un timp mai mult sau mai puțin îndelungat, să apară cîștigătorul marelui premiu la deja celebrul Loto 6 din 49 sau alte forme mascate de participare cu bani a cetățenilor la bugetul statului, acesta, în aproape 90 % din cazuri, dacă nu mai mult, cînd este întrebat de vreo purtătoare de microfon sau reportofon ce va face cu banii invariabil va spune că va dona o parte din bani săracilor, bisericilor, altor instituții sau oameni nevoiași !
Nu sunt de felul meu un suspicios care îi bagă pe toți în aceiaș oală, nu spun că toată lumea  minte sau este  ipocrită în egală măsură, așa  cum nu toți oamenii spun întotdeauna adevărul ! Fiecare avem momente cînd suntem mai mult sau mai puțin ipocriți, mai mult sau mai puțin mincinoși, chiar dacă este vorba de "minciunele" convenționale, "nevinovate" ! Dar, să revin la ceea ce vroiam să spun.....A, da, chiar așa, nea Gheorghe sau nea Ion din cine știe ce colț de țară, care a cîștigat cîteva milioane de euro, chiar se gîndește el atunci, cînd  nici nu a primit în fapt banii cîștigați, să facă donații ? Eu sunt sigur sau, mă rog, aproape sigur, că fiecare se gîndește DOAR la el și familia lui, în primul rănd, mai ales dacă provine dintr-o familie nevoiașă, cu posibilități materiale reduse și cu mai mulți copii. Nu exclud posibilitatea (redusă, ce-i drept) ca acești oameni norocoși, cărora le-a căzut o "pleașcă" substanțială la jocul de noroc, de baftă, care se numește Loto, să se gîndească și la o formă de ajutorare prin donații (e un termen la care fac alergie, dar fiind foarte uzitat îl folosesc și eu) a unei biserici, a unui cămin de bătrâni sau a unei case de copii.
Chiar și manechinuitele ce defilează pe podiumurile de modă și obțin uneori prin mijloace mai mult sau mai puțin decente (ca să fiu elegant) un titlu de miss ce înseamnă și un premiu în bani, chiar și ele declară reporterilor la deja celebra întrebare "Ce veți face cu banii ?" că vor efectua, ați ghicit, și DONAȚII ! Dă bine la cadru, la televizor sau la microfonul de  la radio, să  pară că ești un om popular, gata să-i ajuți pe cei mai puțin norocoși din norocul tău,  sau, după caz, din munca elaborată și inteligentă,  în urma unei pregătiri superioare !
Una peste alta, ipocrizia la români (și la alții, dar acum ne ocupăm de noi) îmbracă fel de fel de forme, unele de-a dreptul jenante, penibile ! Ipocrizia la noi este direct proporțională cu așa zisa "criză" prin care trecem, cu cît sărăcia este mai mare și polarizează societatea în mod evident, cu atît ipocrizia (de fapt, minciuna !)  își face și  mai mult mendrele. S-auzim de bine !


IPOCRIZIA - poveste plină de înţelepciune

lundi 26 décembre 2011

Jos talentul, sus kitsch-ul !


Îl voi asculta întotdeauna pe Ștefan Hrușcă cu mare plăcere pentru că ESTE TALENTAT și ARE VALOARE, spre deosebire de alți “guriști” (cu “g”) de o anume etnie (știți voi care !) – Florin Salam, Adrian minune, Guță, Sorinel Puștiu` și alte nulități – care sunt gata să lălăie orice mizerie, orice porcărie de muzică cu iz oriental DOAR pentru a face bani, cruci de aur la gît (deși uni nici nu știu să se închine), burțile mari și palate cu turnulețe ! ! ! Evident, gusturile nu se discută și fiecare este liber să asculte ce vrea și ce îi place. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, nu trebuie să uităm să respectăm oamenii exponențiali din această țară, talentele autentice.....
Am înțeles că multor români nu le-a plăcut sau  nu  le mai place Ștefan Hrușcă, ba că e canadian și vine în România doar din interes, ba că cîntă (cacofonie intenționată) doar colinde (ceea ce nu este adevărat), tot felul de găselnițe din partea unor cârcotași puși doar pe demolat, pe criticat ! Dacă nu ne mai place Hrușcă (? ?), poate o să ne placă Celtic Woman cu al său Silent Night.....Pînă la urmă cîrcotașilor le mai place ceva în viață ?
“Canadianule” Ștefan Hrușcă, ai tot respectul din partea mea și a oamenilor care încearcă măcar să aprecieze  puținele repere de talent care mai există în muzica românească nepoluată încă de kitsch-ul făcător DOAR de bani ! Băieți, muzica, în general, este sau ar trebui să fie creată și interpretată în primul rând pentru a încânta urechile și sufletul, dacă înțelegeți ce vreau să zic…….



Întrebări.....


De ce suntem  răi ? De ce suntem egoiști ? De ce suntem invidioși ? De ce suntem fățarnici ? De ce suntem obraznici ? De ce suntem aroganți ? De ce "trebuie" să ne batem joc de oamenii cu prea mult bun simț, considerându-i în mod eronat mai "săraci cu duhul" ? De ce suntem obsedați de bani, de moșteniri sau de averi devenind, în multe situații, dușmanii de moarte ai familiei noastre sau prietenilor noștri ?.......
Toate aceste întrebări dar și altele ar trebui să ne pună măcar din cînd în cînd pe gînduri și să ne facă să ne schimbăm pe noi înșine și unii pe alții. În bine !

dalida - parole parole

                                                                                                                                                                                                Radu Tudor

lundi 12 décembre 2011

Aceiaș Mărie, cu altă pălărie ? !

Dacă denumirea trenurilor pe care obișnuim să le folosim pentru a ajunge la destinațiile dorite (personal, accelerat sau rapid) devenite de vreo două zile Regio, Interregio și Intercity, aliniindu-ne și în această privință la normele Uniunii Europene, va aduce după sine o schimbare cât mai rapidă și de substanță în bine a infrastructurii căilor ferate și condițiilor de călătorie, atunci totul e în regulă ! Numai că, trăim în România, unde de multe ori întâi vopsim gardul și abia apoi reparăm acoperișul spart ! ! !
Postura noastră de cobai pentru fel de fel de experimente folosite în numele democrației și a Uniunii Europene, începe să devină, din păcate, o obișnuință ! În cazul în care puterea de la București va rămâne în continuare la fel de obedientă și de ascultătoare la "tăticul" european care ne trasează sarcini, nu m-ar mira ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să fim obligați să ne botezăm copiii nou născuți cu nume provenite de la "frații" noștri mai mari din Occident, așa încît Ion va fi John sau Johann, Mihai va fi Michael sau Michel, sau Petre va fi Peter.....într-o lume în care cei mari și puternici își impun fără probleme voința în fața celor pricăjiți și fără coloană vertebrală, nimic nu trebuie să ne mai mire ! S-auzim, totuși, de bine !